Particularitati privind taierea vitei de vie de masa- In plantatiile viticole roditoare de struguri pentru masa toate procedeele agrotehnice indeplinite urmaresc scopul de a obtine productie inalta de struguri- marfa de calitate superioara, prelungirea perioadei de exploatare a viilor si sporirea eficientei economice a productiei de struguri. Lucrarile agrofitotehnice efectuate in plantatiile viticole pe rod pot ficlasate in doua grupe: lucrari ce se aplica butucului si lucrari ce se aplica solului. Dintre lucrarile aplicate nemijlocit butucului putem mentiona urmatoarele: taiatul in uscat al vitei de vie de masa, legatul in uscat, copcitul, operatiunile in verde (plivitul, legatul, ciupitul si carnitul lastarilor, copilitul, raritul inflorescentelor si boabelor, incizia inelara raritul frunzelor etc.), protectia plantelor de boli si daunatori, utilizarea substantelor biologic active si fertilizarea suplimentara extraradiculara. Dintre lucrarile ce se aplica solului putem mentiona: lucrarea si mentinerea solului, incorporarea ingrasamintelor, utilizarea erbicidelor, irigarea.
1. Taierea vitei de vie de masa
Notiuni generale privind taierea vitei de vie de masa . Vita de vie in conditii spontane naturale, lasata liber, fara interventia omului, reprezinta o planta liana, care se deosebeste prin aceea ca formeaza tulpini subtiri si lungi, are crestere foarte puternica si formeaza organele vegetative preponderant spre varful tulpinii, degarnisindu-se la baza.Aceasta proprietate se numeste polaritate longitudinala. In cultura aceasta proprietate este cu caracter negativ, de aceea este limitata prin taieri anuale si redarea unei forme butucului.Ulteriorforma de butuc permite de a regla uniformrecolta pe ani, de a imbunatati calitatea strugurilor. Cu cat butucul vitei de vie de masa este mai dezvoltat, are maimulte organe lemnificate si rezervamaimare de lemnmultianual, cu atat recolta este maimare si de o calitate mai superioara. Butucii vitei de vie de masa bine dezvoltati suntmai sanatosi,mai rezistenti la conditiile nefavorabile si la boli si au o durata de viata mai mare. Deaceea, in prima perioada de viata a plantelor de vita de vie taierea trebuie executata in asa fel, ca sa formambutuci vigurosi cu o rezervamare de lemnmultianual.
Taierea vitei de vie de masa si formarea butucilor vitei de vie de masa rezolva trei probleme globale, si anume:
1) Limitarea polaritatii longitudinale si mentinerea formei butucilor:
2) Reglarea proceselor de crestere si fructificare, mentinerea corelatiei dintre partea subterana si aeriana a butucului;
3) Repartizarea optimala a organelor butucului vitei de vie de masa in spatiu.
De rand cu cele mentionate mai sus, in rezultatul taiatului in uscat, se mai obtine:
– maximizarea procedeelor mecanizate;
– crearea conditiilor favorabile de combatere a bolilor si daunatorilor, protectia
plantelor de ingheturi si ger;
– acomodarea butucilor la conditiile corespunzatoare de mediu;
– asigurarea conditiilor favorabile de formare a suprafetei foliare si a organelor
generative;
– crearea conditiilor optime in vederea folosirii la maxim a substantelor nutritive
pentru formarea inflorescentelor si strugurilor – baza unei recolte inalte, stabile si calitative.
Taierile vitei de vie de masa aplicate se clasifica dupa scop si perioada de varsta a butucilor, si anume: taieri de formare, taieri de fructificare, taieri de regenerare, taieri speciale.
Taierile vitei de vie de masa de formare sunt utilizate in primii 3-5 ani de la plantare si au scopul de a reda o anumita forma butucilor aierile de fructificare sunt aplicate in perioada de crestere si fructificare si urmaresc scopul obtinerii unei recolte stabile si calitative o perioada indelungata.
Taierile vitei de vie de masa de regenerare sunt utilizate in plantatiile viticole neeficiente, batrane, in perioada de declin si au ca scop refacerea butucilor pentru o perioada scurta de 5-7 ani in scopul obtinerii unor recolte relativ stabile. Aceste taieri sunt eficiente in combinatie si cu alte lucrari agrotehnice, in special aplicarea ingrasamintelor, irigarii, operatiunilor in verde etc.
Taierile vitei de vie de masa speciale, se aplica butucilor afectati de conditiile nefavorabile de mediu, cum ar figerurile din timpul iernii, ingheturile tarzii de primavara, grindina, bolile etc.
Taierile vitei de vie pentru fructificare. In viticultura, in scopul obtinerii unor recolte stabile si calitative si pentru limitarea polaritatii longitudinale
se aplica trei sisteme de taiere, si anume:
Sistemul de taiere scurt – care consta in aceea ca in fiecare an lastarii pentru recolta se taie scurt la 2-3 ochi Acest sistem are avantaje, si anume, puntile de rod in fiecare an se lungesc cu un internod. Ranile sunt mici fiindca taiatul se face prin lemn de doi ani si putem amplasa ranile dintr-o parte a puntii de rod. Acest sistem de taiere se foloseste in regiunile unde butucii au crestere slaba.
Sistemul de taiere lung, cu arcuirea ulterioara a coardelor. La taiatul in uscat se lasa corzi de rod de 6-12 ochi, care ulterior se arcuiesc in timpul legatului in uscat. Daca coarda va filegata vertical mai vigurosi vor filastarii crescuti la varful corzii, iar daca corzile de rod vor filegate orizontal sau arcuite, lastarii pe aceasta coarda se vor dezvolta uniform.
Sistemul de taiere mixt cu formarea verigii de rod.Aceasta este o metoda mixta de taiere ce include elementele din sistemele descrise mai sus, neutralizand neajunsurile pe care acestea le au, fiecare in parte Sistemul de taiere mixt cu formarea verigii de rod ca metoda de limitare a polaritatii longitudinale este cel mai raspandit si da posibilitatea de a regal puterea de crestere si fructificare a butucilor si de a mentine forma acestora. Se foloseste in regiunile unde cresterea butucilor este puternica. In general, taierea vitei de vie dupa sistemul de taiere mixt cu formarea verigii de rod poate fiexprimata in felul urmator: anual pe cepul de inlocuire de anul precedent se formeaza o noua veriga de rod, iar coarda de rod de anul precedent cu toti lastarii anuali maturati, amplasati pe ea se inlatura. Lastarii anuali maturati normal dezvoltati sunt acei care au lungimea de 0,8-2,0m si grosimea de 6-13 mm. Exista urmatoarele tipuri de verigi de rod
a) clasica (obisnuita, simpla) – formata dintr-un cep de inlocuire de 2-4 ochi si o coarda de rod de 5-15 ochi;
b) bulgara – formata din doi cepi de inlocuire de 2-3 ochi fiecare si o coarda de rod de 6-12 ochi;
c) fortificata – formata dintr-un cep de inlocuire de 3-4 ochi, o semicoarda de rod de 5-7 ochi si o coarda de rod de 8-12 ochi;
d) moldoveneasca – formata din doua corzi de rod cu lungimea de 6-12 ochi (se foloseste la forma de butuc cupa moldoveneasca), sau dintr-o semicoarda de rod de 4-6 ochi si o coarda de rod de 8-12 ochi (se foloseste la forma de butuc moldoveneasca de spalier)
Abaterile in timpul taiatului vitei de vie. In cazul in care pe cepul de inlocuire din anul trecut nu s-au dezvoltat 2-3 lastari normal dezvoltati, apar unele dificultati la taiat, adica se admit unele abateri de la sistemul de taiere mixt cu formarea verigii de rod. La unele situatii practice, de acest caracter, ne vom opri in continuare
a) pe cepul de inlocuire din anul precedent s-a dezvoltat un lastar, iar pe coarda de rod – mai multi. In acest caz lastarul de pe cep se scurteaza pentru cep de inlocuire (2-3 ochi), iar primul lastar de pe coarda de rod din anul precedent se scurteaza pentru coarda de rod (6-8 ochi)
b) pe cepul de inlocuire din anul trecut s-a dezvoltat un singur lastar slab dezvoltat, iar pe coarda de rod din anul trecut – mai multi. In acest caz se poate forma veriga de rod bulgara in modul urmator: lastarul de pe cepul de inlocuire din anul trecut se scurteaza pentru cep de inlocuire de 2-3 ochi, primul lastar de pe coarda de rod din anul trecut se scurteaza la fel pentru cep de 2-3 ochi, iar urmatorul lastar normal dezvoltat de pe coarda de rod din anul trecut se scurteaza pentru coarda de rod (6-8 ochi)
c) pe cepul de inlocuire din anul trecut nu s-a dezvoltat nici un lastar, iar pe coarda de rod sunt mai multi lastari normal dezvoltati. In acest caz veriga de rod se formeaza din vitele inferioare normal dezvoltate de pe coarda de rod din anul trecut, iar cepul de inlocuire din anul trecut se inlatura
d) pe cepul de inlocuire din anul trecut s-a dezvoltat un lastar, pe coarda de rod din anul trecut – mai multi, dar mai jos si mai sus de cepul de inlocuire din anul trecut, iar pe lemnul multianual al puntii de rod s-au mai dezvoltat doi lastari normali. In acest caz primul lastar normal dezvoltat, crescut pe lemnul multianual al puntii de rod se scurteaza pentru cep de inlocuire de 3-4 ochi, lastarul normal dezvoltat de pe cepul de inlocuire din anul trecut se scurteaza pentru semicoarda de rod, iar primul lastar normal dezvoltat de pe coarda de rod din anul trecut se scurteaza pentru coarda de rod
e) Atunci cand partea aeriana este afectata complet, iar din regiunea coletului din mugurii dorminzi ai lemnului multianual au crescut mai multi lastari normali, se recurge la restabilirea formei butucului pe parcursul a 2-3 ani (daca sunt lastarii altoiului), sau butucul se defriseaza sau se realtoieste pe loc (daca lastarii sunt ai portaltoiului).
Incarcatura butucilor in timpul taiatului. Un rol important la taiatul in uscat revine stabilirii incarcaturii optime a butucului, care depinde direct de starea ochilor dupa iernare. Sunt mai multe metode de determinare a viabilitatii ochilor. Cele mai practice sunt recoltarea probelor (25-30 bucati) de coarde (lastari anuali maturati) din plantatiile viticole cu lungimea de 15 – 20 ochi, transportarea lor in incaperi incalzite si mentinerea in vase cu apa pana la pornirea ochilor in crestere. Stiind numarul total de ochi si numarul ochilor dezmuguriti se poate de determinat procentul ochilor pieriti in timpul iernii, si
nivelul fertilitatii embrionare pe lungimea corzii. Doi ochi de iarna vatamati sunt echivalati cu un ochi de iarna sanatos si unul pierit.
Daca s-a stabilit ca procentul ochilor de iarna vatamati la soiurile de struguri pentrumasa este pana la 40%, atunci incarcatura butucului se lasa la nivelul anului precedent (cu conditia ca aceasta a fost optima). Daca procentul ochilor vatamati depaseste indicii de mai sus dar nu depaseste 80%, atunci incarcatura butucilor se mareste cu 40-50%. Dar daca procentul ochilor vatamati este peste 80% se utilizeaza taieri speciale in functie de gradul afectarii butucilor. Daca pe butuc majoritatea lastarilor anuali maturati sunt normal dezvoltati, atunci reiese ca incarcatura butucului in anul trecut a fost optima. Daca majoritatea lastarilor anuali maturati sunt slab dezvoltati, atunci butucul a fost supraincarcat.
Daca majoritatea lastarilor anuali maturati sunt puternic dezvoltati, atunci incarcatura butucului a fost mica. Sunt mai multe metode de determinare a incarcaturii butucilor. Una dintre cele mai practice este determinarea incarcaturii in functie de marimea strugurilor soiului dat si numarul de lastari anuali maturati normal dezvoltati pe fiecare punte de rod.
Se considera ca incarcatura butucului a fost normala daca: la soiurile cu strugurii mici (Perla de Csaba, Irsai Oliver si a.) s-au dezvoltat normal in mediu cate 2 lastari la o coarda de rod din anul trecut; la soiurile cu struguri medii (Muscat iantarnii, Chasselas d’orė etc.) s-au dezvoltat 2,5 lastari; la soiurile cu struguri mari (Karaburnu, Regina viilor, Coarna neagra, Cardinal, Leana, Romania, Codreanca, Muscat de Hamburg, etc.) s-au dezvoltat 3 lastari. Reiesind din cele expuse mai sus, se determina incarcatura butucului, in functie de numarul de lastari normal dezvoltati pe fiecare punte de rod si forma de butuc. Incarcatura butucului poate firevizuita si stabilita definitiv pe parcursul
primei jumatati a anului, in diferite fenofaze de vegetatie si anume: – pana la plans – incarcatura se determina orientativ si se regleaza prin taieri in uscat – cresterea lastarilor si inflorescentelor – incarcatura butucului se stabileste in functie de gradul de emitere a lastarilor si inflorescentelor si se regleaza prin efectuarea de 2-3 ori a plivitului lastarilor verzi de prisos (mai intii a celor care duc la deteriorarea formei butucului, apoi cei slab dezvoltati, cei cu inflorescente slab dezvoltate si o parte din lastarii sterili);
– cresterea boabelor – incarcatura butucului se determina definitiv in functie de conditiile pedoclimatice concrete ale anului, care se inregistreaza si in functie de rezultatele fecundarii florilor, se regleaza prin inlaturarea unor parti ale strugurilor sau a strugurilor intregi.
Lungimea corzilor de rod. La stabilirea lungimii optime de taiere a corzilor de rod, este necesar de a lua in considerare mai multi factori si anume: particularitatile biologice ale soiurilor, grosimea si gradul de maturare a lastarilor, caracterul diferentierii inflorescentelor in muguri si nivelul viabilitatii ochilor pe lungimea corzii. La majoritatea soiurilor cultivate in Romania zona fertila pe lungimea corzii este amplasata in partea de mijloc a acesteia. Deplasarea acestei zone spre una sau alta parte se poate datora conditiilor de cultivare. Daca starea ochilor de iarna pe lungimea corzii este normala, atunci trebuie de condus de diametrul corzii la baza si anume: la un milimetru grosime a corzii se lasa un ochi de iarna. La corzile puternic dezvoltate zona fertila este deplasata spre varf, pe cand la corzile mediu si slab dezvoltate mai spre baza, de aceea la taiere trebuie de luat in consideratie aceste momente. Lungimea de taiere a corzilor de rod se determina anual, pentru fiecare soi amplasat pe diferite sectoare, numai dupa ce s-a determinat starea iernarii butucilor si depunerea reala a inflorescentelor in ochii de iarna.
Regulile principale de efectuare a sectiunilor in timpul taiatului
In timpul taierii vitei de vie unele coarde se scurteaza, altele se inlatura, la fel se inlatura si unele punti de rod, brate, cordoane. In urma taierii, pe organelle butucului se formeaza rani, care trebuie amplasate pe organele butucului intr-o anumita ordine. Daca taierea se executa cu scopul scurtarii coardei sectiunea trebuie efectuata deasupra nodurilor care au carcel. Daca coarda de un an sau cioturile se inlatura complet, sectiunea se face la „inel”. In cazul inlaturarii partilor multianuale se lasa un ciot de 5-6 mm. In timpul formarii si taierii nu se admite amplasarea ranilor pe partile opuse ale organului de schelet, nu se admit rani megiese. Ranile trebuie amplasate numai de o parte a organelor de schelet la o distanta una de alta de cel putin 8-10 cm.
Termenii efectuarii taiatului in uscat in plantatiile viticole. Taiatul in uscat optimal se executa cat mai tarziu, dar obligatoriu de terminat inainte de „plans” – inceputul migrarii substantelor de rezerva (migrarea sevei) pentru a evita pierderi mari de apa si substante nutritive si de a nu crea conditii pentru raspandirea bolilor cronice (viroze, cancer bacterian). Taierile vitei de vie de masa se incep in plantatiile roditoare si doar apoi in cele tinere. Soiurile se taie in urmatoarea succesivitate: soiurile compuse interspecifi- ce (Alb de Suruceni, Codreanca, Leana, Frumoasa alba, Muscat de Bugeac, Romania s a.), apoi soiurile nobile europene (Cardinal, Victoria, Regina viilor, Karaburnu, Coarna neagra si a.) si, in sfarsit, cele apirene (fara seminte).
Referinte bibliografice:
- Georgescu Magdalena, Dejeu L., Lucrari si operatiuni in verde la vita de vie. – Bucuresti: Ceres, 1993. – 61 p.
- Ghidul viti-vinicol al fermierului. / colectiv de autori, coordonator prof., dr. Taran Nicolae. – Chisinau: AGEPI, 2003
- Grape pest management. University of California. 1992. – 400 p.
- JambaA., Carabulea B. Tehnologia pastrarii si industrializarii produselor horticole. – Chisinau: Ed. Cartea Moldovei, 2002. – 493 p.
- Nedov P., Ciobanu V., Degteari V.,Apruda P. Protectia integrata a vitei de vie. – Chisinau: ACSA, 2002
- Oslobeanu M. s.a. Viticultura generala si speciala. – Bucuresti: Editura didactica si pedagogica, 1980. – 666 p.
